Când începe Postul Paștelui 2025? Semnificație, Tradiții și Beneficii ale Postului Mare

Postul Paștelui, numit și Postul Mare, este cea mai importantă și lungă perioadă de post din calendarul creștin. Dacă te întrebi când începe Postul Paștelui în 2025, răspunsul este simplu: la începutul lunii martie, mai exact pe 3 martie 2025. Dar Postul Paștelui nu înseamnă doar date în calendar – el are o semnificație profundă, tradiții bogate și aduce numeroase beneficii, atât pentru suflet, cât și pentru trup. În acest articol vom explora data de început și durata Postului în 2025, semnificația religioasă a Postului Mare, tradițiile și obiceiurile legate de această perioadă, precum și beneficiile postului din perspectivă spirituală și a sănătății.

Când începe Postul Paștelui 2025 și cât durează?

În anul 2025, Postul Paștelui începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Acest interval de aproximativ șapte săptămâni precede Sărbătoarea Învierii Domnului (Paștele), care în 2025 va fi celebrată pe 20 aprilie. Un fapt interesant este că în 2025 atât credincioșii ortodocși, cât și cei catolici prăznuiesc Paștele în aceeași zi, pe 20 aprilie. Prin urmare, perioadele de post ale celor două confesiuni aproape coincid.

Durata Postului Mare este tradițional de 40 de zile, la care se adaugă ultima săptămână (numită Săptămâna Patimilor), ajungând la totalul de șapte săptămâni menționat. Postul Paștelui 2025, desfășurat între 3 martie și 19 aprilie, respectă această rânduială de 40 de zile de post aspru, urmat de Săptămâna Mare, încheindu-se în ajunul Paștelui. Această perioadă este cunoscută și sub denumirea tradițională de Păresimi sau Patruzecime, tocmai în amintirea celor patruzeci de zile de post ale Mântuitorului.

Așadar, dacă vrei să ții Postul Paștelui în 2025, notează-ți în calendar: începe luni, 3 martie și se încheie sâmbătă, 19 aprilie. Duminică, 20 aprilie, vei putea spune „Hristos a înviat!”, bucurându-te de masa festivă de Paște alături de cei dragi.

Semnificația religioasă a Postului Mare în creștinism

Pentru credincioși, Postul Mare are o semnificație profund religioasă și simbolică. În primul rând, cele 40 de zile de post ne amintesc de exemplul lui Iisus Hristos, care a postit timp de 40 de zile și 40 de nopți în pustiu, înainte de a-și începe misiunea pe pământ. Prin această retragere ascetică, Hristos a biruit ispitele Diavolului, oferind un model de tărie spirituală și credință. Biserica a rânduit Postul Paștelui de aceeași durată (40 de zile) tocmai pentru a urma exemplul Mântuitorului și pentru a permite credincioșilor să se pregătească sufletește pentru Înviere, cea mai mare sărbătoare a creștinătății.

Numărul 40 are și alte semnificații biblice importante: în Vechiul Testament, Potopul lui Noe a durat 40 de zile și 40 de nopți, poporul lui Israel a rătăcit 40 de ani în pustie, Moise a postit 40 de zile pe Muntele Sinai, iar proorocii adesea au practicat perioade de 40 de zile de reculegere. Toate aceste evenimente au ca numitor comun ideea de curățire și pregătire spirituală prin post și rugăciune. În creștinism, Postul Mare continuă această tradiție a purificării sufletului: este un timp al pocăinței, al rugăciunii intense și al apropierei de Dumnezeu, renunțând la ceea ce ne distrage de la spiritualitate.

De fapt, postul nu este doar o “dietă” fără carne, ci un urcuș spiritual. Mulți preoți subliniază că abținerea de la mâncare își are rostul doar împreună cu hrănirea sufletului prin credință și fapte bune. „Omul, când postește, devine mai ușor, pentru că se îndepărtează de patimi și se apropie de Dumnezeu. Postul… trebuie să fie un urcuș spiritual, nu o dietă alimentară, către măritul praznic al Învierii Domnului”, explică părintele Gabriel Cazacu. Cu alte cuvinte, scopul Postului Mare este de a ne ajuta să ne curățim trupul și sufletul, să ne disciplinăm dorințele și să ne reamintim că „nu numai cu pâine trăiește omul”. Prin post și rugăciune, credincioșii caută să își întărească relația cu Dumnezeu, să ceară iertare pentru greșeli și să își înnoiască credința. Este, totodată, o perioadă de solidaritate și milostenie – suntem îndemnați să îi ajutăm pe cei nevoiași și să fim mai buni unii cu alții, reflectând iubirea creștină în fapte.

Tradiții și obiceiuri în Postul Paștelui

Postul Paștelui este însoțit de o serie de tradiții și obiceiuri străvechi, respectate cu sfințenie de credincioși, menite să marcheze diferitele etape ale postului și să îi ajute pe oameni să intre în atmosfera de reculegere specifică acestei perioade. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții legate de Postul Mare:

• Lăsatul secului de carne: În duminica dinaintea începerii postului, are loc Lăsatul secului de carne, adică ultima zi în care se mai mănâncă preparate din carne. În 2025, această zi a fost pe 23 februarie. După această dată, credincioșii renunță complet la carne până la Paște. Este, practic, un prilej de a consuma împreună cu familia ultimele bunătăți „de dulce”, înainte de perioada de abținere.
• Săptămâna Albă: Urmează așa-numita Săptămână Albă, intervalul dintre Lăsatul secului de carne și începutul efectiv al postului. În Săptămâna Albă (24 februarie – 2 martie 2025), credincioșii încă pot consuma lactate, ouă și pește, dar nu și carne. Este o perioadă de tranziție, în care dieta devine mai ușoară, pregătind organismul pentru postul strict.
• Lăsatul secului de brânză: În ajunul intrării în post are loc Lăsatul secului de brânză, adică ultima zi în care se mai consumă brânză, lapte, ouă sau alte produse „de dulce”. Aceasta a picat în 2025 pe 2 martie. După această zi, începând de luni, 3 martie, se intră în Postul Paștelui propriu-zis, alimentația devenind exclusiv de post (fără carne, ouă, lactate).
• Dezlegările la pește: Deși postul este aspru, Biserica a rânduit câteva zile de dezlegare la pește, când credincioșii au voie să consume pește și derivatele lui. În general, în Postul Mare, aceste dezlegări au loc de Buna Vestire (25 martie) și de Florii (duminica dinainte de Paște). În 2025, credincioșii au putut mânca pește pe 25 martie (când se sărbătorește Buna Vestire) și pe 13 aprilie (Duminica Floriilor). Aceste zile aduc o mică alinare în meniul de post și sunt așteptate cu bucurie gastronomică moderată.
• Viața liturgică și spirituală: Postul Paștelui nu înseamnă doar abținere de la mâncare, ci și întărirea vieții spirituale. În această perioadă, credincioșii obișnuiesc să meargă mai des la biserică, unde au loc slujbe speciale. De exemplu, în prima săptămână a postului se citește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul – un amplu poem de pocăință, iar în Săptămâna Patimilor (ultima săptămână a postului) au loc frumoasele slujbe de seară numite Denii, care rememorează patimile lui Iisus. De asemenea, creștinii sunt încurajați să se spovedească (mărturisirea păcatelor) și să se împărtășească (să primească Sfânta Împărtășanie) înainte de Paște, ca parte a pregătirii sufletești. Mulți preoți subliniază că postul este momentul potrivit pentru împăcare și iertare – credincioșii își cer iertare unii altora (practica Duminicii Iertării, în ajunul postului) și încearcă să intre în post cu sufletul împăcat.
• Restricții și obiceiuri de evlavie: Pe durata Postului Mare, nu se organizează nunți, botezuri sau petreceri. Tradiția spune că în acest răstimp al reculegerii, creștinii renunță la distracții și petreceri zgomotoase. Chiar și zilele de naștere, dacă cad în post, sunt serbate cu modestie sau amânate. De asemenea, în popor există credința că în post trebuie să fim mai cumpătați în toate: să evităm excesele, să fim mai atenți la comportament, să ne rugăm mai mult și să facem fapte bune. Unii credincioși țin post nu doar de la mâncare, ci și de la alte plăceri (televizor, rețele sociale, etc.) ca exercițiu de voință și purificare.

Aceste tradiții și obiceiuri dau culoare Postului Paștelui și îi ajută pe credincioși să treacă mai ușor prin această perioadă austeră, cu scopul final de a ajunge la sărbătoarea Învierii cu sufletul luminat.

Beneficiile Postului: spirituale și pentru sănătate

Postul Paștelui este privit, în primul rând, ca un exercițiu spiritual. Beneficiile sufletești ale postului sunt greu de cuantificat, dar profund resimțite de cei care îl practică sincer. Prin abținerea de la alimentele „de dulce” și reducerea preocupărilor materiale, credincioșii își îndreaptă atenția spre rugăciune, meditație și introspecție. Postul devine astfel un timp al liniștii interioare. Mulți oameni afirmă că în post se simt mai împăcați, mai liniștiți sufletește și mai aproape de Dumnezeu. Renunțarea la mâncărurile preferate și la alte plăceri le amintește că adevărata împlinire vine din lucruri simple și din comuniunea cu ceilalți și cu divinitatea. „Postul alungă întunericul și ne apropie, ca oameni, de lumină, mai exact de lumina Sfintei Învieri… Postul aduce o liniște interioară extrem de valoroasă”, arată preoții. De asemenea, este un timp al iertării – suntem invitați să ne cerem iertare unii altora și să iertăm la rândul nostru, pentru a ne vindeca relațiile. Acest act de iertare și reconcilere aduce beneficii emoționale imense, eliberându-ne de resentimente și tensiuni. Spiritual, postul ne ajută să ne recăpătăm claritatea asupra valorilor esențiale: credință, speranță, iubire, smerenie. Mulți credincioși ies din Postul Mare simțindu-se înoiți sufletește, mai optimiști și mai stăpâni pe propriile dorințe și impulsuri.

Pe lângă aceste beneficii duhovnicești, postul are și efecte pozitive asupra sănătății trupului, dacă este ținut într-un mod echilibrat. Practic, în Postul Paștelui dieta devine vegetariană (vegană, în cea mai mare parte), bogată în legume, fructe, cereale integrale și leguminoase. Acest tip de alimentație, similar cu ceea ce medicii numesc dietă bazată pe plante, poate aduce numeroase beneficii pentru organism:

• Detoxifiere și echilibru digestiv: Prin eliminarea cărnii și a produselor de origine animală, sistemul digestiv primește o binemeritată pauză. Medicii spun că în perioada de post, organismul începe să consume din rezervele de energie (glicogenul din ficat și apoi depozitele de grăsime), ceea ce reglează nivelul insulinei și poate duce la scăderea colesterolului “rău” din sânge. Cu alte cuvinte, postul ajută la o detoxifiere naturală: ficatul și rinichii se pot concentra pe eliminarea toxinelor, iar tractul digestiv se “rebalansează”. Multe persoane constată că după câteva săptămâni de post se simt mai ușoare și au o digestie mai bună.
• Reducerea inflamațiilor și protecție celulară: Studiile moderne au arătat că perioadele de post (sau fasting, cum mai sunt cunoscute în nutriție) pot reduce producția de radicali liberi în organism – acele molecule instabile responsabile de îmbătrânire și degradare celulară (Ce beneficii are Postul pentru minte, suflet si trup). De asemenea, s-a observat o reducere a nivelului unor markeri inflamatori în corp în timpul postului. Acest efect anti-inflamator are beneficii pe termen lung: protejează celulele și țesuturile de stresul oxidativ și poate încetini procesul de îmbătrânire. În plus, unele cercetări sugerează că în timpul postului crește producția de anumiți compuși care protejează creierul de deteriorare și îmbunătățesc claritatea mentală. Nu e de mirare că mulți oameni simt o claritate mentală sporită și un nivel de energie mai echilibrat în zilele de post.
• Controlul greutății: Un beneficiu adesea menționat este faptul că postul poate ajuta la pierderea câtorva kilograme în plus, mai ales dacă înainte aveai o alimentație foarte bogată în calorii. Prin trecerea la alimente predominant vegetale și prin reducerea aportului total de grăsimi saturate și zaharuri, multe persoane observă o scădere în greutate. Desigur, scopul spiritual al postului este altul, însă ca efect colateral pozitiv, poți slăbi în mod sănătos și îți poți educa niște obiceiuri alimentare mai cumpătate. Atenție însă: postul nu înseamnă să mănânci doar covrigi și cartofi prăjiți! Ideal este să alegi mâncăruri gătite simplu, cu legume proaspete, fructe, nuci și semințe, pentru a obține nutrienții necesari și a evita excesul de calorii goale.
• Sănătate cardiovasculară îmbunătățită: Postul, mai ales atunci când implică și rugăciune și reducerea stresului, poate avea efecte benefice asupra inimii. Studiile despre postul intermitent (asemănător ca efecte cu postul religios) au arătat scăderea tensiunii arteriale, reglarea glicemiei și a colesterolului, precum și diminuarea inflamației cronice – factori ce duc la un risc mai scăzut de boli cardiovasculare. Practic, inima beneficiază de pe urma “pauzei” de la grăsimile animale și a aportului crescut de fibre din legume și fructe.
• Îmbunătățirea disciplinei și a stării de bine mentale: Deși nu este un beneficiu fizic direct, mulți oameni simt că prin ținerea postului își dezvoltă autodisciplina și voința. Faptul că reușești să reziști tentațiilor culinare timp de mai multe săptămâni îți dă un sentiment de realizare și de încredere în sine. Această autodisciplină se poate traduce și într-o stare mentală mai echilibrată. În plus, postul poate fi un prilej să îți reevaluezi relația cu mâncarea și să conștientizezi cât de des mâncăm nu neapărat de foame, ci din obișnuință sau plictiseală. Mulți descoperă în post bucuria lucrurilor simple – de exemplu, o pâine caldă cu puțin gem poate părea un festin când ți-ai educat gusturile să nu mai caute intensitate la fiecare masă. În felul acesta, postul are și un rol de resetare a obiceiurilor, care poate continua și după Paște, contribuind la un stil de viață mai sănătos pe termen lung.

Desigur, trebuie menționat că efectele postului asupra sănătății pot varia de la persoană la persoană. Un post ținut corect, cu alimentație diversă pe bază de plante, hidratare și odihnă suficientă, va aduce beneficii. Pe de altă parte, excesele (chiar și cu mâncare de post, de exemplu prea multă pâine sau prăjeli) pot anula aceste beneficii. De asemenea, persoanele cu probleme de sănătate (diabet, gastrită, etc.) ar trebui să consulte un medic înainte de a ține un post așa de lung. Moderarea și ascultarea propriului corp sunt cheia pentru ca postul să fie benefic și trupului, nu doar sufletului.

Concluzii

Postul Paștelui 2025 reprezintă o călătorie de șapte săptămâni către cea mai mare sărbătoare creștină – Învierea Domnului. Am văzut când începe Postul Paștelui și cum se desfășoară el, dar mai important este de ce îl țin oamenii. Pentru credincioșii ortodocși (și nu numai), aceste 40 de zile de abținere și rugăciune sunt un prilej de renaștere spirituală, de reconectare cu credința și de reînnoire a sufletului. Postul Mare ne amintește că, uneori, e nevoie să ne oprim din ritmul cotidian agitat, să renunțăm la bogățiile materiale și să privim în interiorul nostru, cu smerenie. Prin post și introspecție, mulți redescoperă importanța valorilor precum compasiunea, iertarea și disciplina – fundamentale pentru o viață spirituală bogată.

Totodată, Postul Paștelui poate fi și o ocazie excelentă pentru adoptarea unui stil de viață mai sănătos. Chiar și cei care nu sunt foarte religioși pot privi postul ca pe o detoxifiere de primăvară, o șansă de a-și reseta alimentația și obiceiurile. Trecerea la o dietă pe bază de plante, eliminarea exceselor alimentare și practicarea moderației au efecte pozitive asupra organismului, de la mai multă energie până la un sistem imunitar întărit. Iar combinația între sănătatea trupului și a sufletului este formula ideală pentru starea de bine generală.

În concluzie, importanța Postului Paștelui stă atât în dimensiunea sa spirituală, cât și în beneficiile practice pe care le aduce. Este o perioadă în care, indiferent dacă o abordezi din credință sau din dorința de echilibru, ai ocazia să devii cea mai bună versiune a ta – mai curat la suflet, mai sănătos în trup și mai aproape de cei dragi și de Dumnezeu. Fie că ții postul cu strictețe sau doar parțial, spiritul acestei perioade te poate inspira să trăiești cu mai multă recunoștință, cumpătare și iubire. Iar la capătul celor 40 de zile, bucuria ouălor roșii și a tradiționalului cozonac va fi cu atât mai mare, știind că ai parcurs această călătorie a purificării și regăsirii de sine.

Citeste si: Cum Va Fi Vremea de Paște 2025 în România